CalatorieLocatii

Satul Podu Dambovitei

Podul Dambovitei

Asezare si limite

Din punct de vedere al formelor de relief, Romania face parte din categoria tarilor inzestrate cu majoritatea lor. Centrul tarii contopeste, la poalele Carpatilor, dealuri, dar si vai incredibil de spectaculoase. Plecand din comuna Rucar, judetul Arges spre Brasov, dupa 10 minute de mers poposim in satul Podu Dambovitei. Administrativ, acest sat apartine de comuna Dambovicioara si este situat pe DN73, la o altitudine de 745 m.

Centrul satului se afla in proximitatea podului construit peste raul Dambovita, de aici rezultand si denumirea acestuia. Acest pod este considerat un monument istoric de catre Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Arges.

In partea de nord a Muscelului, in inima Carpatilor Meridionali, se afla satul Podu Dambovitei, intre ultimele nervure calcaroase care coboara din Piatra Craiului, Bucegi si Leaota.

Aici se afla incantatorul relief carstic, care de la o picatura de apa pana la raul involburat, a dat nastere ametitoarelor chei, dar si a pesterilor. Apele Dambovita, Dambovicioara, Cheia si Ghimbav constituie factorul erosional cel mai important.

Limitele sunt bine individualizate pe cumpene de apa si traversarea unor voi. Partea de sud se invecineaza cu Comuna Rucar (despartita de catre Varful Posada, Pleasa, Varful Crucii si Vartop). La est hotarul trece spre Ghimbav, iar la nord-est se afla comuna Fundata ce o desparte prin pasul Giuvala, muntele Colti, Dealul Sasului, Oratia si Zamvele.

Istoria satului

Satul Podu Dambovitei este menționat inca din secolele XVI-XVII.

Asezat in inima tarii, la loc de trecere spre Transilvania, legand capitalele successive ale Tarii Romanesti (Campulung, Curtea de Arges, Targoviste, Bucuresti) de Brasov, Rucar, de la intemeierea sa si pana in vremurile noastre, a fost martorul multor evenimente istorice. Se presupune ca a existat populatie inca de la venirea romanilor in Dacia. Hotarul Daciei a fost largit spre est, dincolo de Olt, in Muntenia. El era marcat intr-un limes, un val comtinuu de pamant intarit. Acesta pornea de la Dunare spre nord, pana la Flamanda la vest de Turnu Magurele si pana la Rucar.

Cetatea Oratia

La marginea satului, la 200 de metri de drumul care leaga Argesul de Brasov inca se mai pot vedea ruinele cetatii Oratia. Povestea cetatii nu este clara, aceasta fiind cunoscuta ca si Cetatea Neamtului, in documente apare ca si Cetatea Dambovitei. De altfel, unii istorici afirma ca cetatea ar fi construita de cavalerii teutoni si ar reprezenta acel castru intarit amintit intr-un document din 1231. In alte documente aceasta este amintita ca punct vamal intre Tara Romaneasca si Brasov.

Cezar Bolliac a descris cetatea ca fiind “o provincie ce n-o mai intampina cineva nicaieri, prapastia casca, ca iadul si primejdia este prea aproape ca sa se poata bucura cineva de privirea Oratiilor”.

Ce se poate vizita in zona

Ce se poate vizita in zona:

  • Cheile Dambovicioarei
  • Pestera Dambovicioara
  • Cheile Dambovitei
  • Pestera Coltul Surpat
  • Ruinele cetatii Oratiei
  • Pestera Ulucelor si Valea Cheii
  • Barajul Pecineagu
  • Satul Satic
  • Satul Ciocanu
  • Cheile Brusturetului

Ca in orice sat de munte, activitatea principala a oamenilor a fost cresterea animalelor, in timp ce femeile se ocupau cu tesaturile. La cei mai in varsta inca putem vedea “tunicile de lana” si “caltunii de lana”. Acestea sunt specifice satelor asezate pe culoarul Rucar-Bran. In ultimii ani turismul a crescut in popularitate, astfel ca satul are o oferta bogata pentru cazare.

Pe langa Damboviciora, Valea Cheii a devenit un punct de atractie. In zona predomina linistea, aerul curat, iar plimbarile oferite in natura pun in valoare peisajul oferit. Din Valea Cheii se poate ajunge in comuna Fundatica, printr-un drum care dateaza inca din vechime.

Sursa: Monografie Satul Podu Dambovitei, prof. Iosif Caciula

Reactia ta

Incantat
0
Fericit
0
Dragoste
0
Nu sunt convins
0
Amuzant
0

Ar putea sa-ti placa si

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Mai multe in:Calatorie