Ajunsi la capatul liniei, am inceput explorarea orasului-port, port situat pe locul 3 in lume si cel mai mare din Europa. Primul port vizitat a fost cel industrial, cu terminale de containere, auto, cargo si de pasageri. A fost impresionant sa vedem cum se desfasoara o zi de lucru aici.

Mergand de-a lungul Marii Egee am ajuns in Zea Marina, numita astazi si Portul Pasalimani. Acest mic golf are ca scop gazduirea ambarcatiunilor oamenilor bogati ai Atenei, oferind o priveliste impresionanta. Faleza din fata golfului este foarte bine intretinuta, fiind delimitata de sosea prin mandarini, plini de fructe si mici terase amenajate de catre proprietarii restaurantelor din jur.

Privelistea impresionanta ne-a decis sa cautam un restaurant in aceasta zona, deoarece imaginea luxoasa oferita nu putea fi usor lasata in spate, mai ales ca zona este plina de taverne, restaurante. Am ales sa luam pranzul, intr-o zi de luni linistita la restaurantul cel mai central din zona glofului, mai exact Ta Katsarolakia. Ulterior l-am regasit in top 2 restaurante cu priveliste frumoasa spre golf, lucru dat mai ales de faptul ca restaurantul are etaj. Am ales un platou traditional, iar drept sa va spunem, a fost delicios.

Dupa o ora si jumatate petrecuta in restaurant, admirand ambarcatiunile de lux, am continuat plimbarea si imediat am ajuns pe o plaja pietroasa, unde am putut atinge marea si am putut sa ne bucuram de linistea ei.

Am lasat repede in spate marea si am pornit spre statia de metrou, alegand sa mergem spre cea numita Faliro. Am avut posibilitatea sa traversam orasul Pireu, asemanator Atenei, in fapt, intr-o dupa-amiaza agitata de forfota oamenilor care se intorceau acasa, dupa o zi de munca. Supriza noastra a fost ca, statia aleasa sa fie situata langa stadionul echipei de fotbal Olympiakos FC, si ca fix la acea ora sa fie si meci de fotbal. De departe am auzit multimea bucurandu-se de partida, iar ajungand in proximitate senzatia creata a fost una extraordinara. Meciul fiind deja destul de avansat, nu am mai putut intra, insa, statia de metrou fiind situata chiar la intrarea in stadion, am putut lua contact cu atmosfera, grecii fiind renumiti pentru spectacolele din tribune.

Nu ne asteptam ca vizita in Pireu sa se termine asa frumos, insa ne-am bucurat ca am simtit putin din extazul grecesc. Dupa cateva clipe trecute in fata stadionului, am coborat la metrou, lasand in lume un oras portuar frumos, si o zi reusita pe taram elen.

The post Portul Pireu appeared first on Odaia cu povesti.